Mi-am adus aminte de copilărie şi de chefurile pe care le trăgeam cu părinţii la prietenii noştri saşi din Mănărade, care au dezertat, nu-i aşa, şi ei, către o lume mai bună. Dacă-i aşa, adică o cred în continuare,o rugăm pe Coralia să ne spună, plus reţeta de hencliş, cu poză, în memoria bunicii sale.
Mitică, cred că ne-ai putea ajuta şi tu cu reţeta şi amintiri despre saşi.
am avut gagică din mănărade. la 15 ani. o vară. era să mă omoare. nu mai ţin minte cum o chema. cred că îmbătrânesc. de saşi aş putea scrie o carte. pe strada pe care stă bunică'mea, din 25 case, în 20 stăteau saşi. acum mai sunt două familii. am fost acum 3 săptămâni la o nuntă ăn mediaş, am mâncat singur un lichiu.
RăspundețiȘtergeretaică-meu avea obsesia cu germana şi m-a trimis o săptămînă la stagiu lingvistic în Mănărade, timp în care nu am vorbit deloc, niciun cuvînt, hihi, cred că eram încăpăţînată. in rest, ne duceam cu bicicletele şi era tare frumos. tu ştii nemţeşte?
RăspundețiȘtergerede ce era să te omoare?
RăspundețiȘtergeream dus'o la ştrand, nu ştia să înoate. da era curajoasă. nemţeşte nu, că nu mai erau locuri la saşi când am mers la şcoală. delia o chema.
RăspundețiȘtergereo cheamă
RăspundețiȘtergerepăcat că n-am învăţat nemţeşte, nici ungureşte! vărul meu din Braşov s-a scos cu şcoala germană, lucrează pentru Automobile Bavaria...
RăspundețiȘtergereasta-i provocare, ridic manusa. numa' ca nu stiu face henclis. nu mi-am ascultat fratele cand ne zicea mie si cumnatei, pe vremea cand inca mai traia bunica "puneti mana si faceti si voi odata cu bunica! altfel, dupa ce moare ea, n-om mai manca asa bunatati!" singura care stie si mai face e livia. da' nu-i ca ala...nici aragazu' nu-i cuptor ars cu lemne, nici aluatu' nu-i la fel de subtire, nici smantana la fel de gustoasa. si nici madlena...
RăspundețiȘtergere