marți, ianuarie 19, 2010

Anul 2009 si facebook

După îndelungi cugetări, întrebări chinuitoare, dubii amare, renunţări, speranţe, dezmagiri, nuanţe, am hotărît să reiau blogul. Trebuie să recunosc că l-am trădat. Am încercat o perioadă o patformă de socializare, facebook. E, cum să zic, okay, îţi cauţi prietenii, accepţi prietenii, scrii o glumă, pui o poză. E un fel de joc inofensiv dar periculos- vezi cazul Băhăian-. Am păţit-o şi eu. In primele zile acceptam orice prietenie aşa că nu mi s-a părut dubios cînd un Omar îmi cere prietenia-e acolo, la mine pe wall, puteţi verifica. După un minut tipul postează nişte poze absolut demente, cu nişte arabi agitînd arme şi strîngînd de gît, victorioşi, o pasăre extraordinar de frumoasă. Nu vă spun ce m-am speriat , a fost cumplit, l-am raportat-sau am crezut că am făcut-o pentru că a doua zi era tot acolo-am închis facebookul, laptopul, televizorul. Era în perioada alegerilor şi combătusem fără secrete pentru Antonescu şi apoi Geoană. Bineînţeles că am făcut legătura imediat şi m-am gîndit la vreunul din amicii mei de blogosferă, nedo sau chiar ioan morar, care să-mi fi făcut o astfel de glumă sinistră. Am lăsat să treacă trei zile, pe urmă am deschis, încet, trăgînd cu ochiul, contul. Măi, instant, Omar e pe chat!!!Bang. M-am gîndit mult, preţ de trei secunde şi i-am răspuns. De fapt nu avea prea multe detalii despre mine. Imi zice că e din Sudan că a făcut facultatea in România, că lucrează în Dubai, etc. Dubios, extrem de dubios. M-am prins că e un fake cînd l-am întrebat cum mai merg afacerile în Dubai-era perioada cînd se zicea că dă faliment. El zice că totul merge perfect!L-am lăsat să converseze apoi i-am tăiat-o scurt. Probabil că s-a prins şi m-a lăsat în pace deşi ieri am găsit în faţa uşii facebookului un buchet de flori de la el. de groază!aşa că mi-a trecut cheful de facebook, plus că idolii mei, Antonescu şi Cioroianu, vecinul meu de la mare, nu mi-au acceptat prietenia. De fapt incă nu mi-au răspuns. Si eu care voiam să mă înscriu în PNL, să mă apuc de politică, haha.
(...)
Plus că blogul acesta e un fel de puppy, e ca şi cînd l-aş fi dus la azil...
Să-mi fie ruşine!
Aşa că o luăm de la capăt, fete şi băieţi!
Ps
Ce mi-a adus 2009? O imensă victorie personală!Life is beautiful, after all!

3 comentarii:

  1. şi mie'mi plăcea cioroianu. şi am şi eu facebook. nou nouţ, abia l'am scos din ţiplă.
    să'l caut, poate îmi acceptă cioro (aşa îl alint de când a fost ministru) prietenia.

    RăspundețiȘtergere
  2. cere-mi-o şi mie...eu arăt mai bine ca Cioro good point!

    RăspundețiȘtergere