duminică, noiembrie 29, 2009

Elvetienii nu vor minarete

elvetienii fac referendum pentru orice. La nivel de comuna stiu din surse mai mult decit sigure ca s-a discutat si votat acordarea unui fel de certificat de buna purtare pentru o tinara romanca ce dorea sa se marite cu un satean. Asa ca ei voteaza daca brinza sa fie mai albastra sau vaca Milka mai roz. Si ca nu vor minarete. Punct. Adevarul e ca le-ar cam strica peisajul...

Bravo Lucian Bute

dupa Dragulescu si Ciolos, inca un roman simplu, timid dar perseverent si disciplinat face istorie!
nota 10 pentru box, mai are de invatat un pic la franceza:))

sâmbătă, noiembrie 28, 2009

Polanski

in sfirsit, aflu ca va fi eliberat din inchisoarea din Wintertour- ce chestie, am trecut pe acolo- contra unei cautiuni de 3 milioane de euro. Va putea sa mearga la resedinta sa din Elvetia, nicidecum somptuoasa, vezi link. Va purta un bracelet electronic!!!
Sint indignata.
Trecind prin Basel, zilele astea, ne-au trecut prin cap niste ginduri: cum a rezistat acest oras?franco-germano-italian?
De ce nu se scriu carti despre implicarea Elvetiei in al 2-lea razboi mondial?
Cum?? cite tranzactii, de aur, bani si actiuni s-au petrecut pe teritoriul neutru al Elvetiei?http://www.parismatch.com/People-Match/Cinema/Actu/Polanski-Home-Swiss-Home-147964/

muzica

ce am ascultat noi in lungul drum spre casa- de fapt am plecat de la Salzburg pe la 7 am si am ajuns aici pe la 18,30, deci biiine.
precizez ca eu am ales melodiile fara ca soferul, care este un as si! in acest domeniu, membru al fanclub Cornel Chiriac si cultura generala masiva on topic, sa protesteze:
albume: Chris Rea- in principal Road to hell, John Denver ( asta ii place si lui, de fapt e cdul lui)- Country Roads, Golden Rock Ballads-Hotel California, Phil Collins- Another day in paradise, Queen, Michael Jackson, Abba, Police, Sting, Billy Joel- I like you just the way you are, Zucchero, ACDC ( citeva date chiar tare), Rolling Stone si un cd care ne place amindurora si stim versurile: Blue Brothers, cu Clapton si Belushi. No pai ziceti daca nu ne-am distrat!

vineri, noiembrie 27, 2009

Bravo Dacian Ciolos

Născut în 1969, in Zalău. Liceu în Simleul Silvaniei- beautiful town-si Universitatea Agronomica Cluj.
Bravo pentru modestie si perseverenta.

joi, noiembrie 26, 2009

I'm back! LANCIA


Cumpărați-vă Lancia. Aceasta mașinuță, cu capacitate de 1400, 2 uși, micuță, micuță, a făcut 4400 de km să mă aducă acasă. media 100 km.oră. Consum 7, per total. Schimbător automat. In afara unui mic recul la accelerare, cînd schimbă viteza, bagă viteză. Am depășit toate tirurile, jeepurile, merțanele și respectiv, în România, bicicletele, căruțele și daciile de pe drum. Nota 10 ei și bineînțeles șoferului, fără de care eu probabil că aș fi ajuns în doua săptămîni- daca aș fi avut escortapoliției, haha

Bine că am ajuns, doamne ajută!

PS poza e de anul trecut

sâmbătă, noiembrie 21, 2009

Moartea unui tinar actor, Jocelyn Quivrin

Ei uite, au si ei mortii lor in domeniul artistic. Acesta, actorul Jocelyn Quivrin, 33 de ani, un fel de Papanustiucum a la francaise, dar cu bani. Adica isi cumpara el nene un Ariel Atom, masina de sciencefiction, o formula 1 care prinde 120 km pe ora in 7 secunde!! si are voie!!sa circule pe autostrazile din Franta si costa vreo 70 de mii de euro daca nu de lire sterline. Ma rog, si ce face baiatul, jeune star du cinema francais, espoir blablabla, tatal unui bebe de 7 luni... se striveste cu totul intr-o intrare de tunel in Paris cu Atomul lui cu tot.
Ei si pling acuma toate ziarele si revistele frantuzesti, da invers, Viitorul "monstrul sacru" al ecranului si taratata.
Prietenii indurerati, care s-au perindat si ei prin fata camerelor de filmat, ii regreta moartea, o, si triste, si asa de nedreapta si asa de rapida si prea devreme a tinarului actor!
Desigur, de morti numai de bine. Dar sunt convinsa ca avea o asigurare de viata beton, cu care sa pauvre femme va trai bine merci inca o suta de ani. Dar ce desfasurare de forte, Paris Match face un reportaj cu el conducind un Ferrari ultimul tip vara asta cu 140 pe ora spre Normandia de unde se si intorcea acum spre moarte, toata lumea entuziasmata! Tiplu asta stie sa conduca!
Ce francez minunat...etc, e aici stiti si voi.
D-zeu sa-l ierte. A fost inmormintat in rit protestant, azi, la Paris.

vineri, noiembrie 20, 2009

Haide Crin!

haide, da-le, KO ii vreau!
esti liber,spune!

the countdown!

in sfirsit numaratoarea inversa...4,3,2,1 start!
despre insuccesurile relative ale acestei vizite de lucru, trebuie sa facem un briefing, draga Cora si Moni. si Cristina.
Cora, in afara de vinaigrette, ce ti-ai mai dori?Iar tu Cristina?
Moni, tie ti-as trimite un Limoges da mi-e ca se sparge. mai bine ti-l inminez oficial la vara pe care o astept din tot sufletul
by the way fetelor, scoateti-va cojoacele din dulapuri, se poarta. plus reactivati tantile care croseteaza, se dau bani buni pe bluze labartate, cu ochiuri mari, rochii tricotate-imi plac mult de altfel-caciuli si fulare de toate soiurile.
baietilor care au mai comentat pe aici adica mister . si mitica - probabil nu a mai scris ca sunt anti-basescu??- sa stiti ca tocmai s-a bagat pe piata beujaulais de anu asta...

miercuri, noiembrie 18, 2009

Stiu cu cine votez!

Gata, m-am hotarit! Voi vota cu Kelemen Hunor.
E tinar, doua facultati serioase, pare simpatic, nu face parte din aripa radicala a Udmr, nu-i patat cu nimic, sta la tara...iata.
M-am linistit
Voi?

marți, noiembrie 17, 2009

luni, noiembrie 16, 2009

Porci de Limoges


Vizita la Casa Macelarului

m-am gindit ce inseamna sa stii sa-ti recuperezi trecutul, oricare ar fi el. Din acest punct de vedere limogezii sint de invidiat. Centrul istoric, care arata ca Sibiul sau Sighisoara, e perfect recuperat, fatadele intretinute,refacute obligatoriu de catre proprietar, strazile perfect curate- de fapt sint doar des paves, fara trotuare, pietre solide, destul de mari. Nicio urma de iarba, doar pe stilpi sint agatate cosuri cu flori, ghirlandele de Craciun sint deja puse iar in centru, dupa cum am mai spus sint prezente toate marile si mai micile nume ale modei. Nu am vazut niciun seconhand, ba dimpotriva sint incurajati micii artizani, de la palarieri- am si cumparat-la pantofari sau croitorese. Nu se simte niciun fel de criza, lumea cumpara in nestire cizme, genti, haine, etc., repet, de la firme, nu de la second! un fel second e considerat aici C&A, exilat spre marginea orasului. Dar n-o sa vezi niciodata o doamna care cumpara de la Galeriile Lafayette ( o sa scriu si despre ele) mergind la C&A sau HM. Exista o oarecare eleganta a doamnelor maiin virsta, toate cu manusi pina la cot.
Dar sa revin la Casa macelarului: o casa tipic saseasca sau mai degraba nordica ( am mai vazut asa la Bruxelles dar si in Anglia), strimta si cu scara interioara ingusta, casa pe 3,4 etaje. Jos era macelaria propriuzisa, porcii ( va zimbesc din poza)erau transati afara, in fata portii dar, datorita faptului ca strada e in panta si se dadea drumul la apa din turn o data pe saptamina, le inundau deci, era curat. Asta n-am prea crezut-o eu dar am tacut. Linga, bucataria simpla, masa, soba cunoscuta, dulapul cu portelan...de Limoges, frumos ce-i drept, mult mai frumos decit cel pe care il gasesti azi. Aplecindu-ma spre credent am intrebat, la misto, c'est de limoges, n'est-ce pas, iar tipul Azzaro mi-a zis cu repros: mais vous ne croyez pas que c'est du chinois! Replica ce se voia ironica dar m-am abtinut sa-i spun ca se mai pricep si chinezii la portelanuri.
Apoi la etaj, reconstructia camerelor, atmosfera mic burgheza saracacioasa si cum am spus, lipsita de imaginatie. Dantele, saluri de casmir peste o rochie neagra iar pe cap o boneta de dantela alba, care are doua extensii pe margini, foarte lungi la batrine si din ce in ce mai scurte la tinere- ce imaginar erotic si la astia.
Carnea se pastra la rece, intr-un dulap prezentat ca fiind primul frigider din lume, in sertarul de sus se punea gheata care curgea peste carne etc. Se mai tinea si in pod, la aerisit.
Am vazut poze cu boudins facuti din singe, extraordinaire, se entuziasmeaza aia, la care le explic ca si la noi exista, ca singerete si se maninca si in ziua de azi. Ma privesc toti ca pe o extraterestra.

Cristul cu cirnat in gura
















si asa, pe linga cele trei fete, studente e drept, dar frantuzoaice, simpatice, se mai prezinta la rendez vous doua babete ( in poza, cea din mijloc e ghida), doua cupluri de la tara ( stau intr-o ferma la 9 kilometri de Limoges si s-au gindit sa cunoasca mai bine orasul. ea a luat tot timpul notite) ii vedeti asezati in biserica, un cuplu mai tinar (sub umbrela) si prietenul lor ( cel chel, avea pe el o jacacu eticheta Azzaro, pe dinafara). Asa si, incepe doamna ghida despre istoria orasului, nu am fost foarte atenta dar i-am remarcat superbul inel cu aquamarina, ma rog, era vorba de ceva celti si astericsi dar orasul a fost intemeiat de Martial, trimis de papa sa-i crestineze pe locuitori care erau toti macelari. Deci orasul s-a intemeiat pe deal, normal, de o adunatura de macelari. E drept ca simtisem eu ceva in rigiditatea si lipsa de originalitate a oamenilor ca nu puteau fi poeti; asa ca ne ducem sa vizitam vechiul burg si stravechea capela a sfintului Aurelian, amic cu Martial, seful macelarilor. O bisericuta simpatica, altar modest si oribil protejat, dupa cum se vede in poza de un grilaj de fier. O statuie cu sfinta Caterina, cea cu cartea in mina si si statuia cu fecioara, mama fecioarei si pruncul cuccuu...un cirnat in gura!





hahahhahhahahhahhahhahhahhahahhah





am facut pe mine de ris ceea ce a diplacut total grupului, etrem de serios si motivat





va las sa veeti pozele si reiau cu casa macelarului, alt prilej de distractie maxima pentru mine

M-am suparat

nu mai am chef sa scriu, idiotii astia mi-au taiat streamul de la realitatea tv, singura voce care ma mai consola in inchisoarea asta
merde de cacat!

duminică, noiembrie 15, 2009

Limoges, inca o data


daca nu m-am convins, trebuia sa mai incerc. asa ca m-am dus la Office du Tourisme si i-am intrebat pe sleau : ce pisici pot eu sa fac in Limoges. Hotarita, doamna de la ghiseu mi-a dat vreo 50 de pliante cu diverse actiuni artistice si locuri indepartate pe care oricum nu le puteam viziona. Am zis: vreau sa plec, sinteti Office du tourisme, dati-mi numele oricarei companii aeriene sau terestre cu care sa ma car de aici. Bine, am nuantat, am zis vers Vienne ou toute destination est europeenne.

Inainte sa ma trimita aia la Istambul, a venit o alta doamna care m-a lamurit: veti merge in excursia guidata prin Limoges, duminica, de la ora 15. Dureaza 2 ore. Era draguta si avea sarm. asa ca am platit, in avans, 5 euro.

Azi de dimineata, ploua bine- asta e altceva limogeois-sa spun asa, sima gindesc:ma excursia asta nu se mai face, da, totusi e bine sa merg pina acolo.

Si ce vad:

prima poza
daca vreti continuarea, comentati pe blog
daca nu, nu

sâmbătă, noiembrie 14, 2009

Diferenta intre doi mateloti: Chirac si basescu

vazut de aici, Basescu pare o marioneta ridicola
nu are nicio scoala, in afara de cea de marinar, e lipsit de viziune de sarm de barbatie adevarata-se vede dupa cum isi impinge nevasta, pauvre creature, tinind-o de brat cit de mult "iubeste" femeile...
dar aflu aici ca si Jacques Chirac, cel iubit azi de 75% de francezi, a fost ajutor de comandant de nava, la 18 ani, pe un cargoul "Capitaine st Martin", ce transporta carbune, spre Dunkerque, la sfirsitul anilor 40.
Face razboiul algerian, tara de care va fi mereu indragostit dar si de cultura asiatica...
dar: face SciencePo, la Paris, face l'Ena, Harvard Business School in 1953, face scoala politica linga Georges Pompidou si de Gaulle- se relateaza episodul in care afla ca este ales, in 1967, in timp ce minca o choucroute la Clermont-Ferrand; suna telefonul si apoi, ca in reclama :" c'est le general de Gaulle!". Urmeaza una din cele mai lungi cariere de ministru: la 34 de ani e deci ales cel mai tinar ministru, secretar de stat, pozitie in care il vor gasi evenimentele din 68.
Primar al Parisului, presedinte, el este cel pe care ar trebui sa-l avem in vedere atunci cind vorbim de un animal politic, nu un ilustru amarit agresiv ca Basescu.
si da, a avut si el partea lui de tristete: una din fete a avut o teribila depresie in urma careia...
nici nu vreau sa ma gindesc la vreo comparatie intre fetele lui si idioatele lui Basescu...
nu va e de ajuns
JOS BASESCU!
Jacques Chirac, "Chaque pas doit etre un but", ed.Niles, 2009, 500 pagini, 21 euro

vineri, noiembrie 13, 2009

Hai la castane...


insolita prezentare, nu?

neplacut e doar afisul cu Carmina Burana, mi-a dat un deja vu al afiselor de spectacol din ultimul sfert de secol din Cluj Napoca.

Ce voi face miine:

-voi spala la laverie automatique din camera de linga mine. Emotii, daca nu intra monezile, daca nu pot deschide capacul- sint doua masinarii vechi si urite. E si uscator, in total consta vreo 5 euro dar nu am inteles daca e si cu detergent automat, preventiv am cumparat un pachetel

- ma voi plimba prin oras, pe doua strazi e brocante, adica oser, sa vedem. Limoges, orasul artei focului, adica a portelanului si emailului, are o oferta destul de plictisitoare in acest sens. Exista citeva buticuri cu preturi exorbitante dar oferta ( de cadouri), ce ma interesa pe mine, e slaba. Doar n-o sa cumperi cuiva 1 cana sau 1 farfurie. Nicio balerina, pescar beat, etc. Slab, foarte slab.

Exista un muzeu al portelanului precum si unul al emailului, le-am lasat pe luni si marti, ca sa nu innebunesc de tot.

Dar deja am trecut in partea a doua a sederii, ma simt un pic mai bine desi am facut un fel de infectie la ochi, sau conjunctivita, am fost la farmacie, adorabila conversatia cu farmacistul care mi-a vindut la 14 euro un fel de fiole cu apa si aspirina, plus o paumade, adica un unguent pe baza de mercur. Deocamdata nu ma ajuta, poate e si din cauza statului la ecran si al cititului mult prea intens :)

Farmacistul ( care in Franta are competente asemanatoare cu ale medicului) mi s-a uitat in ochi, a zis ca am orgelet si mi-a recomandat ce am zis. Pe urma mi-a oferit o bomboana, probabil ca aratam tare speriata. Chiar eram, in mintea mea derulasem tot, orgelet intern, vase de singe puternic irigate, relatie directa cu creierul, gata, infectie cerebrala, agonie si moarte la Limoges.

Dar el mi-a dat o bomboana pe care am refuzat-o, pe motiv ca tocmai m-am spalat pe dinti. Adevarul e ca mi-am luat un kit de albire a dintilor, care consta intr-o proteza oribila pe care pui niste bureti imbibati in peroxid, din ala cu care te faci blonda, ca Udrea, stai douazeci de minute cu ea in gura incercind sa nu vomezi, si in 7 zile, you have an american smile! Prima data am stat doar 10, apoi 15, azi douazeci dar dupa aceea am salivat ca un ciine ( sau o fi un simptom al bolii cerebrale???)si am scuipat de 60 de ori pe ora.

Asa ca l-am refuzat, dar fiindca nu m-a inteles de ce l-am refuzat, i-am zis ca la mine e o strategie, ma spal pe dinti ca sa nu maninc dulciuri- doar nu era sa-i spun adevarul, ca salivez la el pe tejghea- si a parut foarte incintat de idee. Prinsa si eu, i-am dat si poanta elasticului: atunci cind vrei sa opresti un impuls negativ, te ciupesti cu un elastic pus la incheietura. Stiam asta de la niste englezi care voiau sa se lase de baut. El mi-a zis ca vrea sa se lase de mincat iaurturi, isi cumpara in fiecare seara, n feluri si efectiv nu se mai poate orpi din mincat.

Cu multa seriozitate i-am spus: mais il faut pincer fort! Tragi tare, nene, de elastic, altfel nu merge.

L-am cucerit. A zis sa revin peste o saptamina, sa vada daca mi-a trecut la ochi si eu sa vad ce efecte are cura. La drept vorbind nu prea avea nevoie de ea, era relativ slabut, mic si chel da suferea de ce sufera toti aici: bulimia de stres, vorba colegului Gyuri Pascu si care se manifesta vad in n forme ( vreau sa va zic ca avea o punga uriasa cu bomboane in mina)

Nici nu ma mir ca merge asa bine comertul, iar de cind am venit eu, probabil muult mai bine!

joi, noiembrie 12, 2009

Another Day in Paradise

!!!
nu stiu cum sa-l pun pe Phil Collins
but you know what I am taking, dudes!

miercuri, noiembrie 11, 2009

11 octombrie, Corneliu Coposu

azi e zi libera in Franta, nu misca nimeni, zarva peste tot
e ziua in care in 1918, Germania semna armistitiul si restituia Alsacia si Lorena Frantei. Adica ziua in care s-a incheiat primul razboi mondial. care a omorit 19 milioane de oameni! da da. din care 1 milion sapte sute francezi.
La noi, acum 14 ani, murea Corneliu Coposu. Un moment unic, privilegiat, in care sufletele oamenilor s-au atins.
Dupa aceea ne-am pierdut, in uitare. Nicio zi pentru victimele comunismului, nimic. ne rupem singuri miinile si picioarele

marți, noiembrie 10, 2009

Dinica

nu mi-a placut chiar asa de tare, poate ca ma obisnuisem cu prezenta lui pe fundalul tuturor filmelor romanesti
dar mi-l aduc aminte de la inmormintarea lui Iordache, ravasit, stind linga sicriu intr-un mod anume, parca stiind ca s-a pus la rind
era din acelasi an cu tata

Cer

de plumb, azi, la Limoges.
si frig ascutit
cred ca o sa ninga
asta-mi mai lipsea

luni, noiembrie 09, 2009

Ar fi fost

vreodata un om care sa mearga, sa vina, fara distante, fara bagaje?

poze







o piata centrala



libraria



sequoia de Craciun



fintina de linga

Limoges, lundi 9 novembre 2009

va trimit citeva fotografii din centru, unde am pierdut citeva zeci de minute in asteptarea deschiderii librariei Page et Plume, librarie independenta ( probabil asta inseamna privata) si minunata! Simbata am avut o conversatie extrem de placuta cu un librar- look sympa, yeux bleus-despre romane politiste. Au o adevarata colectie, de la Simenon la Maurice Attia, trecind prin toata literatura de gen americana, engleza, suedeza, rusa!, in traducere, bineinteles. Am cumparat Maurice Attia, Paris Blues, 2009, si ma voi duce simbata la autografe, pentru ca este prezentare de carte. O carte, in jur de 20 de euro- memoriile lui Chirac, vol.1, de ex.,sau eseu sau orice, un polar 7,5 pina la 12, cu coperti.
va redau conversatia:
"je peux vous aider, madame?"
"je suis un peu perdue, je cherche des policiers, mais il y en a tant..."
"c'est dans quel genre?"
"du triller et...tres recent"( e interesant ca ma priveste drept in ochi, insistind, profesional)
"voila, vous y etes deja" si zimbeste, pentru ca ma plasasem instinctiv in fata raftului cu noutati.
"Ah, j'etais deja bien placee" zic
ma uit si vad o carte pe care deja o cumparasem, RJ Elleroy "Seul le silence". Extraordinara, am citit-o a bout du souffle cum se spune. Dar o cumparasem pentru ca pe ea, si asta e un obicei la Pages et plume, era prins un post-it galben, citeva cuvinte care te indemnau sa o citesti, scris grabit dar in ton vesel, gen, cititi-o "va va lasa masca". Asa ca am luat-o. Pe urma:
"c'est vous qui avez ecrit l'apostille?"
"oui, c'est moi"
"eh bon, c'etait bien ecrit..." Ride amuzat.
"mais vous voulez peut etre essayer un francais?"
Ezit, nu vreau sa-l jignesc dar nu, nu vreau sa incerc un francez. Rezist tentatiei sa-i spun ca"les francais ca ne m'interesse pas". Si spun
"c'est vrai, je sens un peu la traductiondans ces americains, bien qu'ils soient les plus forts, mais si c'est vous qui me le recomandiez"( inutil sa va spun ce rapida trecere in cap a gramaticii am facut la pronuntarea acestei fraze)
ei asa l-am cumparat pe Attia.
sper sa merite

duminică, noiembrie 08, 2009

Basescu si Dinescu a la francaise

Puterea lui Basescu este zero. Daca vreti sa faceti o comparatie, in Franta, Sarkozy chiar poate sa interzica aparitia pe scena a unui ziarist. Exista mai multi Dinesti in Franta, unul dintre ei fiind Patrick Poivre d'Arvor (PPDA) care a indraznit sa-l califice pe prezident drept "petit garcon excite". Rezultatul: PPDA este somer!
La fel, Audrey Pulvar, demisa si ea din cauza unor comentarii negative!
Deci se poate si mai rau.
In general se remarca si aici agresivitatea politicienilor fata de ziarist/producator de emisiune
sau refuzul acestora de a participa cu adversarii lor la emisiuni. O guvernare aroganta, spun unii, care trateaza presa de sus si ziaristii ( cei care au ramas) supusi si fricosi.
Desigur, fata de asta, circul dimbovitean are un farmec deosebit, care ma face sa-mi fie si mai tare dor de casa. Am ris cu lacrimi cind l-am vazut pe Dinescu incercind sa-i smulga microfonul presetintelui iar la Negoita cintind colinde m-am tavalit pe jos!

joi, noiembrie 05, 2009

Herta Muller

am citit azi L'homme est un grand faisan sur terre, noua editie Folio, la cald.
am incercat sa traversez diversele bariere ale traducerilor
dar, da mi-a placut
o sa revin

Herta Muller

a trebuit, spre rusinea mea, sa vin in Franta ca sa o citesc. si asta pentru ca m-au rugat colegii de aici sa tin un fel de conferinta despre ea, cum nici ei nu stiu prea multe
Am gasit L'homme est un grand faisan sur terre, aparut proaspat la Folio, tradus din germana
Suna foarte ciudat, in franceza, deocamdata incerc sa indepartez filtrele de traducere- cartea a aparut in 1986, la Berlin, ea traia inca in Romania!
Practic e scrisa in saseste!? sau a fost ajutata de cineva, in Germania? acei care au ajutat-o mai tirziu, cu premiul Nobel?
deocamdata ma abtin
ati citit-o?

Ploua

de luni ploua neincetat. ba cu galeata, ba cu tunete si fulgere, ba cu grindina
mi-am luat o umbrela de doi bani, ceea ce inseamna 5 euro, bineinteles ca s-a stricat
am gasit o biblioteca superba, la doi pasi de mine, moderna, extraordinar de bine fournisita, cum se zice la voi in romaneste...acolo merg sa citesc si sa ma uit pe geam...

miercuri, noiembrie 04, 2009

Cei mai buni prieteni


ai mei se distreaza la NewYork.

Ce sa zic, decit ca mi-e ciuda ca nu am fost acolo?

luni, noiembrie 02, 2009

Brinze frantuzesti


Asa cum arata aceasta poza, brinzele frantuzesti se maninca in sens invers.

Doar ca, dupa o zi doua trei te cam saturi si ai vrea si tu o telemita din piata.

Si o ceapa.

Si orice ar merge cu.

Horoscop

Nu stiu voua, dar mie mi se potriveste ca o manusa cel din ziua de azi: "Loneliness is your worse ennemy". da, asa e!
Stiam si eu, nu ma asteptam sa mi-o spuna cineva asa, in fata!
Voi cum stati?

duminică, noiembrie 01, 2009

Patriciu si Tiriac

urmaresc, in real time, emisiunea "10 pentru Romania", invitati Dinu Patriciu si Ion Tiriac. Tatulici li s-a adresat de cele mai multe ori cu "cei mai importanti", "cunoscuti" oameni de afaceri din Romania. La cifra lor de afaceri, puteau sa zica doar "mda" sau "hmm"
Vai, mi-e si frica sa spun asta!
Romani, treziti-va!
Numai cu astfel de oameni se mai poate face ceva.
Mi-e frica

Ce ar mai fi de zis











Asa cum stiam, orasul e mort duminica. Dar oricum, plicticos la maximum: aici o enseigne trasa de par, papuci de casa revopsiti, firma peste o cladire nerefacuta.




Pina si aia mai moderni, colorati, au tinut sa sublinieze ca ei nu dau bomboane, de halloween probabil, celor 3 grupuri de copii pe care i-am vazut ieri in zona.




Asta e, alta nu mai am, despre acest oras!