10 pentru Romania

nu cred sa fi vazut sau asistat vreodata, in Romania, sau organizat de romani, la un eveniment cit de cit festiv si care sa nu se fi transformat la un moment dat in penibil; cauza este desigur functionarea conform principiilor de viata ale connationalilor: lasa ba ca merge si asa, ne-om descurca noi, ia mai da-i dreacu si pe astia, etc. Daca la inceput, prin anii 90 mai intelegeam, acum cind sintem la zi cu toate noile "descoperiri ale stintei si civilizatiei" si sintem pe locuri fruntase la masini scumpe, vuittoane si alte marafeturi occidentale, mi se pare chiar lipsit de bun simt sa (dez)organizezi asa un eveniment ca gala 10 pentru Romania. In primul rind, un plictis general se citea pe fetele celor din sala. Asta o stiam, romanii nu stiu sau le e rusine sa se manifeste, sa se implice, nu aplauda cum si cind trebuie, rid prea mult sau deloc, nu au reactii. Bine, aici intervine prezentatorul a carui sarcina este sa-i bage in priza, sa-i captiveze, sa-i deplictiseasca. La asta desigur americanii sint maestri si cred ca invata de mici retorica adresarii in public. Sa nu mai vorbim de prezentatorii marilor gale, de la Oscar la San Remo: totul merge ca uns, glumele par improvizate dar totul e studiat, cronometrat, exersat! La noi? nu! vine un Tatulici dezabuzat cu o Melania Medeleanu ce ar fi cam trebuit sa depaseasca faza de mitziiala si se incurca unul pe celalalt, uita de nu stiu cite ori! ca inainte de premiere este o laudatio, il intrerup pe cel care vorbeste ridicindu-i sau coborindu-i microfonul in fata nasului, fac glume nesarate; fetele care dau premiul pur si simplu nu stiu unde sa se aseze, cind sa dea premiul, cind sa se retraga... cei premiati sint la rindul lor stingheri si par agresati. Nici un pic de glamour, de tamtam, la unele premii cei nominalizati au fost aratati la altele doar pomeniti, ca erau in intirziere...intr-un cuvint, o senzatie de lehamite generala atit din partea lor cit mai ales din a noastra!